eSocialul saracului

Proiect strategic privind derularea prog…

Proiect strategic privind derularea programelor de formare profesională continuă în domeniul medico-social

Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică, CATALACTICA în parteneriat cu Societatea Națională de Cruce Roșie din România si cu sprijinul Crucii Rosii Filialei Maramures au implementat în perioada 24 aprilie 2014 – 23 octombrie 2015 proiectul strategic “PRO-SANATATE – Creșterea accesul... Citeste...

ePolitica saracului

97 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROM…

97 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

Conform Tratatului de la București din anul 1812, dintre Rusia și Turcia, partea dintre Prut și Nistru a principatului Moldovei a intrat în componența Rusiei până în anul 1918, cu excepția perioadei 1856-1877.  Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie/9 aprilie 1918 de către Sfatul Ț... Citeste...


Timp de mulţi ani, după 1989, românii au conservat melancolia perioadei comuniste, studiile sociologice de percepție realizate pe această temă arătând că memoria socială cu privire la perioada comunistă nu a fost în primii 25 de ani după Revoluție atât de puternică încât să ne aducă aminte constant despre neajunsurile acelor vremuri. Pe de altă parte, după 1989 nu a existat un proiect major pentru societate care să-i mobilizeze pe români și să-i determine la acțiune socială în vederea dezvoltării pe termen lung a țării, în același timp am suferit, pe termen lung de deficit de reflecție strategică. Nu a existat, pe de altă parte, niciun proiect care să cultive încrederea în instituțiile democrației sau în stat pe fondul eșecului repetat al reformei sectorului public și pe fondul politizării continue a acestuia.  Iar lipsa unui proiect naţional, lipsa unor repere care să dirijeze evoluția României spre un orizont de așteptare, îi face pe oameni să caute repere în trecut.
Rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014, pe fondul activării la vot a tinerilor și a unor comunități care nu au fost mobilizate din punct de vedere politic până atunci, a fost perceput în mediile de dezbatere din țară, dar și din străinătate drept un moment zero pentru România. Optimismul românilor cu privire la direcția în care merge țara este la cote maxime, încrederea în noul Președinte este ridicată, contextul este așadar unul cât se poate de favorabil pentru a vorbi despre viitor, pentru a face proiecții, pentru a aduce în discuție necesitatea dezvoltării pe termen lung a României în baza unui proiect articulat.
 Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES împreună cu Revista SINTEZA au dezvoltat, în luna ianuarie, studiul „Proiect. ROMÂNIA” pentru evaluarea percepţiilor publice ale cetăţenilor cu privire la necesitatea unui proiect de ţară pentru România. Demersul are ca finalitate deschiderea unei dezbateri publice cu privire la necesitatea unui asemenea proiect, dar și cu privire la necesitatea poziționării României printr-un efort de gândire strategică. Numărul 12 al Revistei SINTEZA aduce în atenție direcții și grile de lectură care deschid nevoia de schimbare și imaginează România cel puțin pentru următorii 25 de ani.
 
NEVOIA DE PROIECT DE ŢARĂ – CONSISTENTĂ SUSŢINERE PUBLICĂ
Potrivit studiului IRES, ideea unui proiect de ţară are un grad de acceptabilitate foarte ridicat în rândul românilor. Mai mult de 9 din 10 români (91%) sunt de acord cu faptul că România are nevoie de un proiect de ţară, peste 90% dintre aceştia admit că perioada actuală este un moment bun pentru lansarea unui asemenea proiect, iar respondenţii care provin din zona Transilvania şi Banat sunt cei mai deschişi cu privire la acest subiect. Iniţiativa dezvoltării proiectului de ţară ar trebui să aparţină Preşedintelui României spun mai mult de jumătate dintre subiecţii care sunt de acord cu necesitatea demersului (53%), în timp ce 20% o atribuie Primului Ministru, 13% societăţii civile, iar 8% optează, în proporţii egale, pentru Academia Română şi mediul privat. Indicarea Preşedintelui ţării drept iniţiator al proiectului este prezentă mai mult în rândul respondenţilor femei, a celor cu studii elementare şi care au rezidenţa în mediul urban. Primul ministru este preferat mai degrabă de respondenţii cu studii medii şi de cei din mediul rural, iar societatea civilă de bărbaţi, de respondenţii cu studii superioare şi de cei care locuiesc în mediul urban.
Ierarhia opţiunilor se păstrează şi în cazul implicării entităţilor enumerate în redactarea unui proiect de ţară.
 
OPTIMISM RIDICAT CU PRIVIRE LA PROIECŢIA ROMÂNIEI ÎN VIITOR
Gradul ridicat de acceptabilitate cu privire la necesitatea unui proiect de ţară este constatat într-un moment în care optimismul românilor cu privire la direcţia în care merge ţara se află la unul dintre cele mai ridicate nivele de după 1997, trend care se păstrează din noiembrie 2014, după alegerile prezidenţiale. Studiul de faţă arată că optimismul ridicat se manifestă nu numai în percepţia asupra prezentului, dar şi în proiecţia cu privire la propria persoană. 77% dintre respondenţi se declară optimişti şi foarte optimişti cu privire la situaţia României peste 25 de ani, optimism ridicat cu precădere în rândul celor cu studii elementare. În mod similar, 60% dintre participanţi spun că sunt optimişti, iar 16% chiar foarte optimişti atunci când se gândesc la situaţia lor personală peste 25 de ani, bărbații dovedindu-se mai optimiști decât femeile, la fel ca cei din mediul rural, tinerii între 18 și 35 de ani sau cei cu studii elementare. Optimismul auto proiectiv este aproape de dublu în rândul participanților la studiu care locuiesc încă alături de copiii lor.
O treime dintre subiecţi cred că în următorii 25 de ani în România va avea loc o creştere economică importantă. Pe de altă parte, 45% anticipează că în acest interval, creşterea economică a României va fi una redusă, în timp ce 13% cred că nu va exista deloc creştere economică. 
Dezvoltarea industriei este indicată de mai mult de două treimi dintre respondenţi drept principala măsură care să determine creşterea economică în România, în viitorii 25 de ani. Cei mai mulți dintre ei au studii medii și superioare, locuiesc în Transilvania și Banat.
Dezvoltarea sectorului serviciilor este menţionată de 21% dintre respondenţi, fiind creditată cu precădere de respondenții cu sudii elementare și de cei din regiunea de Sud a țării.
Două treimi dintre români cred că România poate deveni, în viitor, o ţară cu influenţă în lume, iar trei sferturi susţin că poate deveni influentă în Europa. În ceea ce priveşte influenţa României în Europa, jumătate dintre cei chestionaţi estimează că orizontul de timp în care aceasta va putea fi realizată este proiectat în următorii 10 ani, în timp ce pentru alţi 30% acesta creşte la următorii 20 de ani. Optimismul cu privire la aceste aspecte se manifestă cu precădere în rândul respondenților în vârstă de peste 65 de ani, în rândul celor cu studii elementare și a celor care locuiesc în Transilvania și Banat și Moldova.
Dintr-o listă de dimensiuni ale societăţii româneşti care au potenţial de îmbunătăţire în următorii 25 de ani, sistemul sanitar a primit cele mai multe menţiuni. Este urmat de sistemul de învăţământ, nivelul de trai, infrastructura, industria. La polul opus se află puterea de cumpărare, speranţa de viaţă, starea mediului înconjurător, poziţia României în competiţia internaţională şi energia. Creșterea speranței de viață este așteptată de tinerii între 18 și 35 de ani și de respondenții cu studii superioare. Creșterea nivelului de trăi este anticipată cu precădere de respondenții cu studii superioare și de cei care locuiesc în mediu urban. Îmbunătățiri în sistemul sanitar sunt indicate mai frecvent de bărbați și de respondenții cu studii superioare, în timp ce în domeniul industriei sunt așteptate de subiecții de peste 51 de ani și de cei cu studii elementare. Femeile sunt cele care cre într-o mai mare măsură în îmbunătățirea infrastructurii, dar și cei cu studii elementare sau din mediul rural.
De altfel, sănătatea şi învăţământul întrunesc cele mai multe opţiuni ale respondenţilor atunci când sunt rugaţi să menţioneze cele mai importante elemente de transmis generaţiei viitoare. Pe următoarele locuri se clasează accesul la piaţa muncii, un sistem de pensii corect sau mediul înconjurător protejat.
Atunci când sunt întrebaţi dacă ar fi dispuşi să plătească în plus pentru asigurarea calităţii unor servicii publice, tot sistemul sanitar este cel care cumulează gradul cel mai ridicat de acceptabilitate din partea respondenţilor – 74% ar fi de acord să plătească în plus, dintre care 36% cu mult în plus, iar 38% cu puţin în plus. Bani în plus pentru educaţie ar plăti 64% dintre participanţii la studiu – cei mai mulți care ar susține sistemul de învățământ cu sume mai mari fiind bărbați, tineri între 18 și 35 de ani, cu studii superioare, pentru sistemul de colectare a deşeurilor 63%, pentru pensii 62%, iar pentru infrastructură 61%. Peste 30% dintre respondenţi ar fi dispuşi să plătească cu mult în plus pentru sănătate şi infrastructură. Cu mult în plus pentru servicii de sănătate sunt dispuși să plătească respondenții tineri (18-35 ani), cu studii elementare, din Sudul țării, în timp ce pentru infrastructura rutieră sunt dispuși să aloce sume mai mari respondenții între 36 și 50 de ani și cei cu studii superioare.
 Raportat la nivele de decizie instituționale, administrația locală este creditată în cea mai mare măsură (62%) ca necesitând mai multă putere în viitor, iar la polul opus se află administrația regională (49%).
 Influența Uniunii Europene în deciziile cu privire la anumite domenii prioritate pentru țară este evaluată mai degrabă modest de către respondenți. Mediul, inovația și cercetarea sunt domeniile în care respondenții avansează o mai influență mai crescută a Uniunii Europene la nivelul deciziilor, în timp ce în ceea ce privește cultura și locurile de muncă influența UE în decizii este necesar a fi mai redusă în raportul cu cea a Guvernului.
 
FRICI ŞI TEMERI PENTRU VIITOR
Un război în zona ţării noastre este cea mai mare teamă pe care participanţii la acest studiu şi-o proiectează atunci când îşi imaginează România peste 25 de ani. 39% dintre respondenţi se tem de un război în zonă, pentru 34% temerea principală este îmbătrânirea populaţiei, 22% se tem de inflaţie şi creşterea preţurilor, 19% de nivelul datoriilor statului, 16% de reţelele de criminalitate organizată, 13% de falimentul statului român, 12% de creşterea inegalităţii sociale şi 10% de tulburări sociale. Teama de război este mai prezentă în rândul bărbaților și la respondenții cu studii superioare. De falimentul statului se tem cu precădere respondenții de peste 65 de ani, cei cu studii superioare, cei care locuiesc în mediul rural și cei care au rezidența în Sudul țării. Inflația și creșterea prețurilor este socotită o temere mai importantă de participanții la studiu înaintați în vârstă și de cei care locuiesc în Moldova. Creșterea inegalității sociale este socotită un potențial pericol peste 25 de ani mai degrabă de cei cu studii elementare și de respondenții peste 65 de ani. Îmbătrânirea populației este mai resimțită drept un pericol de tinerii între 18 și 35 de ani.
 
DISPONIBILITATEA DE SCHIMBARE ŞI COMPORTAMENT ANTREPRENORIAL
Doi indicatori proiectivi au fost luați în calcul pentru acest studiu: cel legat de o eventuală schimbare, în viitorii 10 ani, pe care respondenţii au cu privire la meseria lor sau domeniul în care îşi desfăşoară activitatea și deschiderea spre antreprenoriat, indicatori care evaluează mobilitatea socială și acceptabilitatea schimbării.
Aproape o treime dintre respondenţi se gândesc să schimbe mediul în care activează, în timp ce 55% dintre cei chestionaţi spun că nu se vor reorienta profesional, iar 12% vor fi deja, peste 10 ani, la vârsta pensionării. Dintre cei 28% dintre respondenţi care se gândesc să îşi schimbe meseria, un sfert (26%) cred că se vor orienta spre agricultură, 17% spre comerţ, 15% spre IT& noi tehnologii, 12% spre turism sau industrie. Imobiliarele, sistemul bancar şi de asigurări, arta şi cultura, învăţământul sau antreprenoriatul, dar şi comunicarea, serviciile publice sau sănătatea sunt printre cele mai puţin preferate pentru o reorientare profesională.
În ceea ce privește comportamentul antreprenorial al respondenților, un indicator de asemenea important legat de orientarea spre obiective și rezultate și care presupune existența unor calități speciale precum leadership și responsabilitate, rezultatele sunt modeste. 4 din 10 români spun că nu își deschid o afacere din cauza riscului financiar, unul din 5 spun că nu doresc acest lucru pentru că sunt mulțumiți cu situația pe care o au în prezent, 15% susțin că este prea complicat, iar 8% apreciază că nu au spirit antreprenorial. 8% dintre participanţii la acest studiu spun că au deja o afacere, iar 3% că intenționează să își deschidă una.
 
Caracteristicile cercetării:
Volumul eșantionului: 1.146 indivizi de 18 ani și peşte
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3 %
Perioada anchetei: 12-13 ianuarie 2015
   
Mai multe date găsiţi în raportul de cercetare.
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

eParerea saracului

Gheorghe Glodeanu trebuie sa plece imediat de la „Nord Liter…

Gheorghe Glodeanu trebuie sa plece imediat de la „Nord Literar”

In cadrul „Zilelor Maramuresului” s-a organizat, la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare o destul de inedita manifestare literara.Spun asta pentru ca datorita profesorului Gheorghe Glodeanu, om cu manifestari literar critice numai despre scriitorii raposati – ca acolo nu poate gresi in evaluarea valorii acestora, uitandu-se si la ce au scris altii despre acestia, in identificarea unui anume destin si drum literar al preopinentilor – ea a devenit una despre preamarirea scriitorilor sa... Citeste...

eSanatatea saracului

Desertul biblic care alungă durerile de …

Desertul biblic care alungă durerile de inimă, herpesul şi acneea

Se crede ca la Cina cea de Tina apostolii ar fi mancat Charoset, un desert constand intr-o combinatie de mere tocate marunt si nuci pisate, carora li se adauga stafide strivite, curmale, scortisoara si miere. Se pare ca acest desert, daca este consumat in mod regulat, poate alunga durerile de inima, ne scapa de calculii renali si biliari, ajuta glanda tiroida hipoactiva, ajuta la indepartarea petelor de pe piele, vindeca acneea, psoriazisul, herp... Citeste...