eSocialul saracului

Proiect strategic privind derularea prog…

Proiect strategic privind derularea programelor de formare profesională continuă în domeniul medico-social

Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică, CATALACTICA în parteneriat cu Societatea Națională de Cruce Roșie din România si cu sprijinul Crucii Rosii Filialei Maramures au implementat în perioada 24 aprilie 2014 – 23 octombrie 2015 proiectul strategic “PRO-SANATATE – Creșterea accesul... Citeste...

ePolitica saracului

97 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROM…

97 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

Conform Tratatului de la București din anul 1812, dintre Rusia și Turcia, partea dintre Prut și Nistru a principatului Moldovei a intrat în componența Rusiei până în anul 1918, cu excepția perioadei 1856-1877.  Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie/9 aprilie 1918 de către Sfatul Ț... Citeste...


Am avut fericita ocazie să particip la această manifestare a Uniunii Culturale a Rutenilor din România, organizaţie nonguvernamentală întemeiată în urmă cu 15 ani, al cărui membru sunt.
    Etnia slavă a rutenilor face parte din grupa slavilor apuseni. Rutenii sunt situaţi geografic în zona Carpaţilor Păduroşi, a Bucovinei şi a regiunilor Transcarpatia şi Galiţia. Despre etnogeneza rutenilor există ipoteza, destul de bine acoperită cu argumente, potrivit căreia ar avea la rădăcina istoriei lor componente celtice, deci am avea de-a face cu celţi slavizaţi.

Oricum, descoperirile istorice expuse în muzeele pe care le-am vizitat din Ujgorod, Mukacevo, Colomeea şi Cernăuţi, ilustrează o densă locuire celtă în zona pomenită. Se adaugă apoi semnificative particularităţi semantice şi de rostire aparte faţă de limba literară ucraineană. Spre exemplu, în graiul local rutean nu se pronunţă litera "g", ci în locul ei se rosteşte invariabil "h". De exemplu, toponimul Ujgorod, cum îl ştim noi, se rosteşte Ujhorod, iar urarea La mulţi ani! se rosteşte la ruteni: Nohaia lit! Dar poate cel mai important element care le conferă identitate de neam slav este aceea că rutenii sunt primii ortodocşi care s-au unit cu Biserica Romei, prin acordul de la Brest din anul 1595.
    Să revenim la lucrările Adunării Generale a Uniunii Culturale Rutenilor din România, din 16, 17 ianuarie 2015. Prin implicarea cu multă dăruire a deputatului prof. dr. Gheorghe FIRZCAK, rutean prin rădăcinile sale genealogice (străbunicul său s-a născut în Bilca, lîngă Mukacevo, azi în Ucraina); a inginerului Francisc Gal; a preotului Vasile Bojcsuk - lucrările Adunării Generale s-au desfăşurat în sala aranjată festiv a Complexului hotelier Perla Mureşului din Deva, în care erau expuse drapelele României, Uniunii Europene şi steagul rutenilor cu simbolurile heraldice dominante "ursul carpatin" şi "zadia vărgată", semne ale bogăţiilor naturii şi tradiţiilor populare.
    Sala a fost arhiplină, cu peste 100 de participanţi veniţi din judeţele Suceava, Arad, Hunedoara, Caraş Severin, Cluj şi Maramureş; delegaţia maramureşeană cu 16 participanţi din Bistra, Crasna Vişeului şi Baia Mare fiind condusă de preşedintele filialei, Ivan Petreţchi. În deschidere, au fost intonate imnurile României, al Rutenilor de pretutindeni şi al Rutenilor din România. Desfăşurarea Adunării Generale a cuprins prezentarea patru rapoarte de activitate pe ultimii patru ani. Uniunea Culturală a Rutenilor din România este extrem de apreciată în cadrul Consiliului Mondial al Rutenilor, organizaţie ce are filiale în Ucraina, Polonia, Slovacia, Cehia, Serbia, Ungaria, Croația, SUA şi Canada. În comuna Bistra din Maramureş, rutenii au doi consilieri locali, pe prof. Vasile Oniujec şi pe Ivan Petreţchi, iar la Peregu Mare pe doamna Viorica Bojcsuk.
    Au urmat dezbateri legate de modificări, completări la Statutul Uniunii, pentru a permite o extensie a obiectivelor, prin accesarea unor posibile fonduri europene. Au fost rostite alocuţiuni din partea reprezentanţilor filialelor. Iar în final, a fost ales prin vot deschis noul Comitet Director al UCRR, pentru un mandat de patru ani, format din: preşedinte Iulius Firczak, vicepreşedinte Francisc Gal, preşedinte pentru tineret Svetlana Petreţchi şi secretar general Vasile Bojcsuk. Atmosfera a fost de solidaritate, prietenie şi optimism.
    Serata festivă a luat proporţii de adevărat revelion pe stil vechi, cu bucate tradiţionale rutene, muzică interpretată de o formaţie locală, care a cântat superbe melodii rutene și românești. S-a dansat şi apriga huţulca, un fel de învârtită maramureşeană, dovadă vie că în Carpaţii nordici au convieţuit în armonie rutenii şi maramureşenii. Felicitându-i pe organizatori, îi urăm Uniunii Culturale a Rutenilor din România să aibă succes în realizarea proiectelor. Nohaia lit!

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

eParerea saracului

Gheorghe Glodeanu trebuie sa plece imediat de la „Nord Liter…

Gheorghe Glodeanu trebuie sa plece imediat de la „Nord Literar”

In cadrul „Zilelor Maramuresului” s-a organizat, la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare o destul de inedita manifestare literara.Spun asta pentru ca datorita profesorului Gheorghe Glodeanu, om cu manifestari literar critice numai despre scriitorii raposati – ca acolo nu poate gresi in evaluarea valorii acestora, uitandu-se si la ce au scris altii despre acestia, in identificarea unui anume destin si drum literar al preopinentilor – ea a devenit una despre preamarirea scriitorilor sa... Citeste...

eSanatatea saracului

Desertul biblic care alungă durerile de …

Desertul biblic care alungă durerile de inimă, herpesul şi acneea

Se crede ca la Cina cea de Tina apostolii ar fi mancat Charoset, un desert constand intr-o combinatie de mere tocate marunt si nuci pisate, carora li se adauga stafide strivite, curmale, scortisoara si miere. Se pare ca acest desert, daca este consumat in mod regulat, poate alunga durerile de inima, ne scapa de calculii renali si biliari, ajuta glanda tiroida hipoactiva, ajuta la indepartarea petelor de pe piele, vindeca acneea, psoriazisul, herp... Citeste...