eSocialul saracului

Proiect strategic privind derularea prog…

Proiect strategic privind derularea programelor de formare profesională continuă în domeniul medico-social

Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică, CATALACTICA în parteneriat cu Societatea Națională de Cruce Roșie din România si cu sprijinul Crucii Rosii Filialei Maramures au implementat în perioada 24 aprilie 2014 – 23 octombrie 2015 proiectul strategic “PRO-SANATATE – Creșterea accesul... Citeste...

ePolitica saracului

97 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROM…

97 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

Conform Tratatului de la București din anul 1812, dintre Rusia și Turcia, partea dintre Prut și Nistru a principatului Moldovei a intrat în componența Rusiei până în anul 1918, cu excepția perioadei 1856-1877.  Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie/9 aprilie 1918 de către Sfatul Ț... Citeste...


Conform Tratatului de la București din anul 1812, dintre Rusia și Turcia, partea dintre Prut și Nistru a principatului Moldovei a intrat în componența Rusiei până în anul 1918, cu excepția perioadei 1856-1877.  Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie/9 aprilie 1918 de către Sfatul Țării, parlamentul Republicii Democratice Moldovenești. Reprezintă începutul procesului unionist din acel an.
După înlăturarea țarismului în februarie 1917 și realizarea armistițiului Rusia  și Puterile Centrale, în Basarabia au fost convocate numeroase adunări și congrese ale reprezentanților diferitelor clase sociale sau organizații profesionale pentru discutarea viitorului țării.

S-a convocat un congres al reprezentanților locuitorilor din mediul rural, organizat în 6-7 februarie 1917, care a votat o moțiune pentru autonomia Moldovei dintre Prut și Nistru și formarea unei adunări legislative. Au urmat câteva congrese: ale clerului, învățătorilor și ale soldaților, toate cerând autonomia pentru fosta gubernie rusească. În aprile 1917, a fost creat Partidul Național Moldovenesc, sub președinția lui Vasile Stroescu. Printre membri aflându-se Paul Gore, Vladimir Herța, Pantelimon Halippa și Onisifor Ghibu, ca figuri reprezentative. Partidul, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de presă ziarul "Cuvânt moldovenesc", la apariția căruia a avut o importantă contribuție câțiva refugiați din Transilvania și Bucovina. În 16 iulie 1917, Comitetul Central Ostășesc din Chișinău a hotărât crearea unui consiliu al provinciei inspirați de soviete, care avea să emită o "Propunere de lege pentru autonomie națională și teritorială". În 4 septembrie 1917, acest comitet publica propriul său ziar, "Soldatul român", avându-l ca director pe Iorgu Tudor. Totodată, Adunarea Națională Ucraineană decreta că Basarabia este parte a Ucrainei. Moldovenii au cerut protecția Guvernului Provizoriu rus de la Petrograd. În perioada 23–27 octombrie 1917, Consiliul Ostășesc s-a decis autonomia Basarabiei și formarea Sfatului Țării ca organ legislativ. Au fost aleși 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, 58 de deputați fiind desemnați de comisiile teritoriale și de asociațiile profesionale. Din totalul de 156 deputați, 105 erau moldoveni, 15 ruteni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917, fiind ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni în 83 de ședințe plenare și două ședințe particulare. Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Țării și s-a desfășurat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918.
În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești Sfatul Țării a decis să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. De aceea, Sovietul din Chișinău a declarat că nu recunoaște autoritatea Sfatului Țării. A anunțat o primă pentru înlăturarea conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia. Până la ședința din 27 martie 1918, a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din  Bălți, Soroca  și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu România.
 În ziua de 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat în favoarea Unirii cerând, printre altele o reformă agrară, drepturi pentru minorități și reprezentare pentru basarabeni în Guvernul României. Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți. Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste: „Trăiască Unirea cu România!”. După ce la data de 2 aprilie 1918, Ion Inculeț și-a dat demisia din conducerea Sfatului Țării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării Constantin Stere, 2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918, urmat de Pantelimon Halippa, 25-27 noiembrie 1918. Cea de-a doua sesiune a Sfatului Țării și-a ținut lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia în noiembrie 1918, Sfatul Țării a votat o moțiune prin care aproba unirea cu România fără condiții, exprimându-și încrederea în viitorul democratic al noului stat, în care nu mai era nevoie de o protecție specială pentru Basarabia. La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat. În acest fel Moldova dintre Prut și Nistru redevine pământ românesc, din păcate doar până la 28 iunie 1940. Astăzi este un deziderat major Unirea Republicii Moldova cu România.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

eParerea saracului

Gheorghe Glodeanu trebuie sa plece imediat de la „Nord Liter…

Gheorghe Glodeanu trebuie sa plece imediat de la „Nord Literar”

In cadrul „Zilelor Maramuresului” s-a organizat, la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare o destul de inedita manifestare literara.Spun asta pentru ca datorita profesorului Gheorghe Glodeanu, om cu manifestari literar critice numai despre scriitorii raposati – ca acolo nu poate gresi in evaluarea valorii acestora, uitandu-se si la ce au scris altii despre acestia, in identificarea unui anume destin si drum literar al preopinentilor – ea a devenit una despre preamarirea scriitorilor sa... Citeste...

eSanatatea saracului

Desertul biblic care alungă durerile de …

Desertul biblic care alungă durerile de inimă, herpesul şi acneea

Se crede ca la Cina cea de Tina apostolii ar fi mancat Charoset, un desert constand intr-o combinatie de mere tocate marunt si nuci pisate, carora li se adauga stafide strivite, curmale, scortisoara si miere. Se pare ca acest desert, daca este consumat in mod regulat, poate alunga durerile de inima, ne scapa de calculii renali si biliari, ajuta glanda tiroida hipoactiva, ajuta la indepartarea petelor de pe piele, vindeca acneea, psoriazisul, herp... Citeste...